Invingatorii
By Drace on Feb 9, 2009 | In Sport | 23 feedbacks »
7 feb. 2009 Madrid, Spania - Romania 10-19 (10-11), meci din Cupa Europeana a Natiunilor, contand pentru calificarea la Cupa Mondiala 2011 din Noua Zeelanda.
Echipa Romaniei: Paulica Ion (Bath, England), Silviu Florea (Montauban, France), Nicolae Nere (Steaua Bucuresti), Mihaita Lazar (Poli Iasi), Radu Basalau (Steaua Bucuresti), Florin Tasca (Dinamo Bucuresti), Vasile Mariscariu (Stade Domontois, France), Valentin Popirlan - 1 eseu (Dinamo Bucuresti), Alin Coste (Narbonne), Stelian Burcea (Dinamo Bucuresti), Daniel Carpo (RCJ Farul Constanta), Florin Corodeanu (Saint Marcelline Sport), Andrei Gorcioaia (U Cluj), Daniel Ianus (Steaua Bucuresti), Giucal Alexandru (Perpignan Espoirs), Giucal Laurentiu (Perpignan Espoirs), Valentin Calafeteanu (Dinamo Bucuresti), Petre Mitu - 1 eseu si 3 transformari (Montauban, France)Ionut Dimofte (Steaua Bucuresti), Csaba Gal (Dinamo Bucuresti), Catalin Dascalu (Steaua Bucuresti), Madalin Lemnaru (Arad), Stefan Ciuntu (Dinamo Bucuresti), Catalin Fercu (Steaua Bucuresti), Florin Vlaicu (Steaua Bucuresti), Adrian Barbuliceanu (Dinamo Bucuresti), Dorin Manole (U Cluj), Ionut Botezatu (Baia Mare).
In ultimii ani, de cand sunt in Spania, imi place, desi nu sunt un fanatic, sa sustin echipele romanesti care au meciuri in zona Madridului, s-a intamplat in 2006 cu Steaua pe Bernabeu contra Realului (Liga Campionilor mi se pare, meci pierdut cu 1-0), in 2007 pe Calderon cu "Steluta" (Gloria Bistrita) contra Atletico (cu Fernando Torres in teren) in Intertoto - am pierdut din nou, si acum pe 7 februarie cand nu mai aveam cum sa pierdem, fiind vorba de un meci al nationalei de rugby.
Episodul 1 (cu o zi inainte de meci). Ziaristii de la Marca sunt foarte "destepti", au facut o avanpremiera video a meciului, in care se spune despre jucatorii romani ca intoneaza prost imnul (dupa parerea lor), mai exact exclama ca ce bine ar fi daca ar juca la fel de prost precum canta, dar ca in realitate sunt mari si puternici, o bestie neagra (aici trebuie sa le dau dreptate, in rugby, pentru ei suntem un fel de "All Blacks", Noua Zeelanda), in timp ce "leii lor" (simbolul nationalei iberice), vezi doamne, stiu canta... sau cel putin asta ar trebui sa rezulte din colajul video, in realitate se aude doar negativul, spaniolii tac! Deruta? Imnul Spaniei nu are versuri, ala e tot, negativul, cum sa spui ca cineva canta mai prost decat un altul care nu canta deloc... probabil ca tot asa si gazetarii de la Marca, sunt cei mai buni din Madrid, poate chiar din toata Spania, cu o singura conditie: sa nu scrie nimic! Ma opresc aici, mi-ar fi foarte usor sa aduc jigniri pe tema gafei ziaristilor (poate ca doar au vrut sa le sugereze celor din FRR -Federatia Romana de Rugby- includerea in programul de pregatire al stejarilor, antrenamente cu... profesoara de canto, nenene!), dar nu-mi place, nu mi-a placut niciodata cum, inaintea meciurilor, presa starneste rivalitati intre suporteri, chiar si din tari diferite (Romania vs Bulgaria sau Serbia la fotbal, de ce... pentru tiraj si rating? nu am nimic cu vecinii nostri, dimpotriva), singura replica sa fie cea din teren. Cu aceste ganduri, am pornit spre stadion, Campo Central del Ciudad Universitaria, din pacate, ajuns acolo aveam sa constat ca nu se vand bilete decat in ziua meciului. La intoarcere, pe strada, in fata unui chiosc de ziare, i-am intalnit pe cativa dintre jucatorii nationalei spaniole, nu m-am putut abtine sa nu intru in vorba cu ei: le-am zis ca o sa-i invingem pentru ca Romania este mai puternica... nu, n-au sarit sa ma bata, chiar am fost surprins sa ii vad foarte amabili, mi-au spus ca au jucat si in Rusia (eu i-am felicitat pentru victoria impotriva Germaniei) si ca unii dintre ei joaca la cluburi franceze... le-am urat noroc (din politete), si mi-am exprimat parerea ca cel mai important este ca jocul sa fie frumos, la care au completat ca ar vrea foarte mult sa si castige, hehe! desi nu erau robusti, m-a uimit faptul ca erau foarte inalti (abia le ajungeam pe la umar, desi nu sunt chiar mic), incepusem sa-mi fac ganduri ca toti jucatorii spanioli sunt atat de mari, a doua zi, la stadion, aveam sa aflu din program ca astia erau cei mai inalti dintre ei, unul avea putin peste 2 metri, restul fiind mult mai scunzi).
Episodul 2 (ziua meciului). Cu 4 ore inainte de inceperea meciului am plecat de acasa, m-am intalnit cu alti doi romani, un coleg si prietena lui, si cu steagurile tricolore in vant, vremea a fost urata toata saptamna in Madrid, innorat, ploi lungi, abia azi a inceput sa mai apara cate o geana de soare, dar vantul tot nu s-a oprit, am pornit catre teren, situat intr-o zona universitara. Cand am ajuns in cartierul studentesc, ne-a oprit un cetatean si ne-a intins niste foi: stiu ca romanii vorbesc bine engleza, vreti sau aveti prieteni care ar dori sa predea cursuri pentru spanioli? Hehe, totusi asta este imaginea Romaniei, in ciuda faimei proaste pe care ne-o tot fac dragile noastre minoritati, carora autoritatile nu stiu cum se le mai acorde cat mai multe drepturi, in loc sa ii sprijine pe cei care ar putea aduce profit Romaniei... Ne-a urat distractie placuta, i-am multumit si ne-am continuat drumul, in cateva minute am ajuns la stadion, una din multele baze sportive din campusul universitar. Cu o ora inainte de inceperea mecilui, ne-am luat bilete (10 euro, pentru copii sub 16 ani intrarea era gratuita), pe langa program au vrut sa ne ofere si cate un stegulet in culorile Spaniei, dar le aveam pe ale noastre, mult mai mari, si in plus tricolore. Ne-am asezat in partea mai insorita a tribunei, unde avea sa atace echipa noastra in prima repriza, si impreuna cu ceilalti romani, care vazand stegurile au ocupat locurile de langa noi, aveam sa formam o mica galerie. Ce mi-a placut spre deosebire de alte sporturi: nu am vazut niciun politist, jandarm, sau agenti ai vreunei firme de "paza si protectie", de chestiunile administrative parand sa se ocupe o echipa de tineri, probabil studenti si juniori, si, cel mai important, deasupra tribunei era o cofetarie unde se vindea bere adevarata (cu alcool), in plus nu exista gard de protectie, nu am fost controlati la intrare, nu ni s-au cerut brichetele, si cu toate astea, singurele batai aveau sa fie doar cele din teren... si sa nu uitam duelul galeriilor, ei "a por ellos" si noi "pe ei pe mama lor". Cine mai are nevoie de fotbal?
Episodul 3 (meciul). Nicio speranta pentru spanioli, desi se simte destul de mult ca fac eforturi pentru a obtine performanta si din rugby, eu banuiesc ca si prin nationalizarea unor jucatori de valoare din alte tari, asa cum se intampla si in celelalte sporturi unde acum sunt sus, fotbal, atletism, etc... nu era nici minutul 5 cand stejarii au culcat pentru prima data balonul in terenul lor de tinta. Nu a durat mult si a fost 8-0, din tranformarea unei lovituri de pedeapsa. Totusi si spaniolii au reusit sa faca cateva faze bune, pasau destul de bine si jucau in viteza, in mare parte fiind si rodul pregatirii cu un tehnician englez, au inscris un eseu, transformat apoi, ajungand la numai un punct de echipa Romaniei. La un moment dat, dintr-o transformare, au reusit sa conduca pe tabela pentru scurt timp, romanii stabilind insa scorul la pauza, 10-11 in favoarea noastra. Dupa reluare s-a terminat cu joaca, spaniolii nu au mai iesit din jumatatea lor de teren, romanii au fost de mai mult ori aproape de a inscrie un nou eseu, in cele din urma aveau sa o faca, dupa ce mai inainte reusisera si o transformare: 10-19! Spre final ibericii au avut cateva tasniri spre 22-ul nostru, dar nu pentru a juca ceva, ci, cu nervii zdrobiti de neputinta, intentiile le erau cu totul altele, dupa o prima tentativa de a lovi un jucator romana, la urmatorul atac, unul dintre spanioli nu a mai tinut cont ca balonul era undeva mult in spatele lui si a inceput sa loveasca cu pumnii un jucator roman aflat la pamant, totala lipsa de sportivitate din partea unei echipe ce opteaza in mod declarat pentru patrunderea in rugby-ul mare, cu o astfel de atitudine, cred ca mai au fosrte mult de asteptat (si doar le-am spus ca vreau un meci frumos, asa au pierdut de doua ori, pe tabela de scor, dar si la onoare). Nu va ganditi ca o sa intalniti vreo relatare a acestui incident in presa spaniola, sa nu uitam ca la "Marca" lucreaza numai profesionisti (am dat o lectura pe onlin-urile principalelor gazete de sport locale si nu era pomenit in cronica meciului), iar in perioada asta de criza, stirile negative nu sunt dorite, oricum in ultimul timp vad din ce in ce mai multe fete triste, lume doar in jurul rafturilor cu reduceri, promotii, 2+1, etc... si e si mult mai frig... un inceput de "Berceni" (cartierul meu).
Dupa fluierul final, suporterii au luat cu asalt terenul inconjurandu-i pe stejarii invingatori, toti incercam sa ne apropiem cat mai mult de jucatori, sa dam mana cu ei, sa facem fotografii, sa luam autografe, si cei mai norocosi sa primeasca chiar si un tricou... i-am putut vedea pe baieti mai emotionati decat noi, era emotia succesului dupa un efort, pe care majoritatea dintre noi, ca privitori, nici macar nu il putem banui, o victorie imposibil de obtinut fara multa munca , ne-au multumit, desi noi suntem cei care trebuie sa le multumim pentru bucuria pe care ne-au facut-o, si, dupa cum i-am simtit pe ceilalti din tribuna, si in cazul unei infrangeri, tot la fel i-am fi intampinat dupa meci.
Multumim, Hai Stejarii, Hai Romania!
Din cate stiu eu, meciul nu a fost transmis si la TV, si am auzit ca in Romania au aparut o multime de canale de sport... pacat, pentru fani am facut cateva fotografii si incercari de captura video, le-am adunat intr-un slide-show, pe background se aude Anno Aspera de la Barathrum, o melodie foarte frumoasa, care se potriveste cu atmosfera apasata, rece, innorata de aici, dar si cu stilul de lupta al stejarilor (rockerii au ocazia sa invete cum se face un mosh-pit profi). Joaca (play)!
Daca va plac fotografiile le puteti vedea la o calitate mult mai buna aici: link
Note:
1. Pe site-ul federatiei spaniole este data o cifra de peste 9000 de spectatori, mult exagerata, stadionul stiu ca are o capacitate de 6000 de locuri, si era cam jumatate... si asta se spune la fiecare meci, este si motivul pentru care am vrut sa-mi cumpar bilete din timp, in presa aparuse stirea ca la meciul impotriva Germaniei multi suporteri au ramas pe afara, bravo Marca, eu stiam ca presa trebuie sa prezinate informatii reale, nu sa scrie ceea ce vrem sa auzim, sau mai exact ce vor unii sa auzim!
2. Din discutia cu jucatorii spanioli am inteles ca unul dintre ei juca la un club francez "bayona", eu stiam doar de Bayona, o statiune turistica din Galicia, asa ca am cautat informatii pe net, e vorba de clubul de prima liga Aviron Bayonnais, in mod ciudat in dreptul echiperului spaniol e trecuta nationalitatea franceza, probabil ca e doar o greseala in actualizarea paginii web.
3. Fisa tehnica a meciului o puteti citi pe pagina Federatiei Romane de Rugby.
4. Cand am urcat la cofetarie, pentru "alimentare", am fost abordat de doua persoane, probabil importante din moment ce erau imbracate identic si aveau si niste foi cu tabele in mana, voiau sa stie de unde mi-am luat bocancii (Invader) si daca sunt buni, cum nu aveau ecusoane de la Marca, si mie imi place sa vorbesc foarte mult despre incaltarile de care sunt atat de mandru, le-am facut o descriere amanuntita si comparativa fata de alte marci... le-a cam picat fata (adica au incercat sa schiteze un zambet, dar cam jenat) cand le-am spus ca cei ai politiei sunt de "cacao"! ![]()
5. Oul din foto de sus e mingea mea de rugby. ![]()
23 comments
Despre bocanci e simplu, Invader au cel mai bun raport calitate pret, in plus arata bine si sunt foarte fiabili, pe langa botul de metal si suruburile din talpa mai au si o tija de otel incastrata pe toata lungimea acesteia. In general o pereche de bocanci ma tine maxim 3 luni, o pereche de invaders nu am reusit sa rup nici dupa o purtare de peste 1 an.
This post has 12 feedbacks awaiting moderation...
Leave a comment
| « ... probabil cea mai tanara bloggerita din Romania | 3 ceasuri marti » |



