Incredibil
By Drace on Jan 23, 2012 | In Videos | 4 feedbacks »
Ne abatem de la ritmul normal al postărilor pe acest blog, adică după Anul Nou, dar nu înainte de Paşti, pentru un anunţ terrrribil:
"Let’s open up this pit!"
Nu obişnuiesc să pun clipuri de pe youtube, mai ales supervizionate, acesta are deja milioane de redări în doar câteva zile, dar e prea de tot! \m/ \m/ \m/
Urare
By Drace on Dec 31, 2011 | In Announcements | 4 feedbacks »
... ce vreau să zic, dacă stau să măsor, cred că dacă mai reduc un pic frecvenţa (frecvenţă, de unde) postărilor, o să rămîn doar cu urările din an în an. Şi nu ăsta ar fi cel mai grav lucru, dar nu mă pricep deloc la acest subiect, deşi e clar că există pe Pământ şi persoane, cunoscute sau nu, cărora doresc să li se întâmple numai chestii bune în anul următor (în special din România şi aparţinând rasei albe), cît şi în cei de după. Aş fi scris mai mult despre segregaţie, dar mă cam grăbesc, am de făcut făcut nişte floricele (pocnitori) şi de scos vreo câteva dopuri de plută... mai mult de "La Mulţi Ani" nu ştiu ce să spun, aşa că prefer să las să vorbească muzica.
L
A
M
U
L
Ţ
I
ANI!
Full screen and loud speakers required:
Avulsed cu Breaking Hymens, piesă de pe albumul Nullo, apărut anul, încă, trecut. Am fost la concertul de prezentare, unde am şi făcut înregistrarea, în deschidere au cântat tot o trupă foarte bună din Madrid, Human Mincer, iar cap de afiş erau... ţin minte că a fost o trupă cunoscută, nu-mi aduc aminte numele, dar ştiu că erau vechi, am plecat după prima piesă. Nullo mi se pare un album death metal foarte bun, foarte tehnic pentru metalul extrem, Avulsed este încă o dată o trupă de bază cu acest produs. Ce mai, mi-a plâcut foarte mult.
Hai Noroc!
La Mulţi Ani!
Trăiasă România Liberă!
Soas prin Madrid
By Drace on Sep 7, 2011 | In Concert Reviews | 13 feedbacks »
SOAS, însemnând singure în gallego, este numele care le reuneşte pe Cristina Pato, pian, şi Rosa Cedron, violoncel şi voce. De ce "soas" două femei atât de frumoase? Fiecare din ele cântă de obicei cu propria formaţie, abordând şi un cu totul alt stil, ceea ce a şi dus la o gravă confuzie a mea, astfel că, pe 7 iulie mă găseam în sala din Conde Duque în aşteptarea unui concert de folk celtic şi... nu am avut ce să regret, seara avea să fie magnifică. Din repertoriul celor două fete singure s-au auzit în general prelucrări din folclorul gallego, unele chiar de la secolul XIX, cel mai des in acest sens fiind amintit numele poetei Rosalia del Castro, altele mai noi şi ceva mai cunoscute publicului larg, ce avea să şi cânte pe unele pasaje.
SOAS - Maria Solina:
Dacă despre proiectul SOAS, au scos şi un album numit Muller, nu ştiam nimic până la concert, cele două interprete în schimb nu îmi erau deloc necunoscute, muzical!
Fata verde a Galiciei, de obicei cântând la cimpoi, Cristina Pato a surprins mereu pe scena cu imaginea ei hippy, energia şi dezinvoltura interpretativă făcând ca numele ei să fie foarte cunoscut iubitorilor de folk. Furat de imaginea-i rebelă, e surprinzător să afli că puştoaica are şi o serioasă formaţie academică, titlul de doctor în muzică şi multe altele, ce fac din ea o notorietate a scenei pianistice, iar eu nu pot să redeau şi în scris tonul lui Iosif Sava.
Cât despre Rosa Cedron, alias, în viziunea mea unilaterală, fata din Avatar sau în sfârşit am înţeles şi eu de ce Mona Lisa lui Da Vinci e considerată o femeie frumoasă.
Am ascultat-o prima dată pe un disc Luar Na Lubre şi mă întrebam cum de nu e cunoscut numele unei voci atât de bune, ca mai apoi să fac săpături şi să descopăr că nu este deloc anonimă în lumea muzicală, drept dovadă a fost invitată de Mike Oldfield la inregistrarea Tubulars Bells III, alături de care a şi participat la mai multe concerte.
Patimile Sfântului Genarin
By Drace on Apr 22, 2011 | In Concert Reviews | 11 feedbacks »
... erau alcoolul şi femeile, deci povestim!
Belladona, mandragora, beleno şi estramonio pe numele lor iberic, erau ierburi cu efecte bine cunoscute, posibil şi medicinale, dar mai curând năucitoare şi de aceea preferate de vrăjitoare, "las meigas" în nordul Spaniei, zonă de încă vizibilă tradiţie celtică. Nu întamplător de la o astfel de buruiană se trage şi numele trupei de acum mai multe seri din Taverna La Elisa, Xtramonio, cu un repertoriu pe măsura numelui. Pe lânga vechi teme din folclorul asturian, gallego sau leunes, s-au regăsit şi piese celte sau "bretoane", chiar şi una turcă ce semăna cu o geampara, într-o interpretare, deşi curată, pe alocuri cu un uşor iz funky, desigur mi s-a parut mie!
Startul l-au dat cu o compoziţie proprie (eu aş fi scrie propie, dar nu mă lasă dicţionarul), de pe primul album şi cu acelaşi nume, San Genaro.
Tema nu este deloc una săracă în semnificaţii, o alegere mai buna nici că putea exista pentru această sfântă zi de vineri. Reprezintă, daca vreţi, spiritul spaniol, cel al unei epoci, mitul lui San Genarin fiind chiar subiectul unei lucrări a celui mai important dintre scriitorii leunezi, Julio Llamazares cu El intierro de Genarin - Evangelio apocrifo del ultimo heterodoxo espanol. 
Vestea a fost repede răspândită, iar seara s-a pornit o procesiune în memoria defunctului, iniţiativă a unui grup de tineri boemi careia i s-a alaturat in scurt timp din ce in ce mai multă lume ce nu dorea să lase în anonimat numele celei mai autentice figuri a vieţii de noapte a cartierului. Aşa că au luat la rând cârciumile recitând poeme compuse pe loc în numele lui Genarin, ca în final sa fie numit sfânt, fiind-ui atribuite chiar si diferite minuni. Şi astfel, începand cu 1930 (mai puţin în perioada franchistă, probabil din cauza catolicilor, al căror marş mă pică în aceeşi zi, a nazarenilor - unii de poartă mantii şi scufii pe cap ca cei din Klan şi o cruce mare de lemn), în fiecare an de Paşti este sarbatorit San Genarin, la procesiune particiapând mii de persoane, cam asta era viaţa si atmosfera in capitala Leonului. Poate că ar fi trebuit sa dedic un articol separat acestui subiect, dar era oportun să amintesc acum despre asta, mai ales că despre Julio Llamazares o să mai scriu pe aici . Aşa că să revenim la oile noastre, negre, Xtramonio, care după ce au plătit tribut sfântului, aveau să o facă din nou şi la final, au continuat concertul şi au danţuit publicul, unul foarte instruit (incălzit si de berea de import), cu melodii ca acestea:
Inchei cu piesa serii, mai exact piesa mea favorită, Carbon de encina, o melodie asturiană cred, strict autentică. ![]()
Asta a fost tot prieteni... apoi am ieşit să caut un taxi.
Pasărea pasăre
By Drace on Mar 29, 2011 | In Political (Incorrect) | 9 feedbacks »
Înţelept cântec basc:
Mikel Laboa - Txoria txori

Txoria txori
Hegoak ebaki banizkio,
neria izango zen,
ez zuen aldegingo.
Bainan, honela, ez zen gedhiago txoria izango,
eta nik... txoria nuen maite.
X
Pasărea pasăre
De i-aş fi scurtat aripile,
ar fi fost a mea,
nu-şi mai lua zborul.
Dar astfel, înceta în a mai fi pasăre,
iar eu... era o pasăre ceea ce iubeam.
Sper că v-a plăcut lecţia de euskera; melodia este a lui Mikel Laboa, cunoscut autor şi interpret, dar a intrat rapid în folclorul basc. Desenul şi fotografia îmi aparţin.



